← înapoi la căutare

strămuta

/strə.muˈta/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din latină extramutare.

Definiții

  1. a mișca (puțin) din loc; a clinti; a urni.
  2. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru strămuta.

Declinare

CazSingularPlural
verbstrămutastrămutau

strămută

/strəˈmu.tə/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din strămuta.

Definiții

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru strămuta.
  2. forma de persoana a III-a plural la prezent pentru strămuta.
  3. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru strămuta.
  4. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru strămuta.

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică