strângător
/strɨn.gə'tor/Etimologie
Din a strânge + sufixul -ător.
Definiții
- care strânge, agonisește, (om) econom; (p.ext.) zgârcit.
Din a strânge + sufixul -ător.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | strângător | strângători |
| genitiv-dativ | strângătorului | strângătorilor |
| vocativ | strângătorule | strângătorilor |
| articulat | strângătorul | strângătorii |
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică