stâlcit
/stɨl'ʧit/Etimologie
Din a stâlci.
Definiții
- zdrobit, strivit, schilodit (prin lovire); (p.ext.) bătut tare, schingiuit.
- (fig.) (despre pronunțare, vorbire, despre executarea unei melodii etc.) prost, deformat, greșit, pocit.
stâlci
/stɨl'ʧi/Etimologie
Din slavă (veche) sŭtlačiti.
Definiții
- (v.tranz.) a deforma, a strivi, a zdrobi, a schilodi pe cineva sau ceva prin lovire; (p.ext.) a bate tare pe cineva.
- (v.refl.) a se lovi tare (izbindu-se de ceva, căzând etc.).
- (v.tranz.) (fig.) a pronunța prost un cuvânt, deformându-i sunetele; a vorbi prost o limbă; a executa deformat o melodie; a poci.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | stâlcea | stâlceau |
Proverbe & zicători
- „Ai stâlcit cocoșelul”Vorbă și tăcere
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică