← stâlcit (toate sensurile)

Definiția cuvântului „stâlcit”

stâlcit — verb

  1. (v.tranz.) a deforma, a strivi, a zdrobi, a schilodi pe cineva sau ceva prin lovire; (p.ext.) a bate tare pe cineva.
  2. (v.refl.) a se lovi tare (izbindu-se de ceva, căzând etc.).
  3. (v.tranz.) (fig.) a pronunța prost un cuvânt, deformându-i sunetele; a vorbi prost o limbă; a executa deformat o melodie; a poci.

stâlcit — adjectiv

  1. zdrobit, strivit, schilodit (prin lovire); (p.ext.) bătut tare, schingiuit.
  2. (fig.) (despre pronunțare, vorbire, despre executarea unei melodii etc.) prost, deformat, greșit, pocit.