← înapoi la căutare

spune

/ˈspu.ne/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din latină exponere.

Definiții

  1. (v.tranz.) a exprima prin viu grai un gând, o părere etc.; a rosti, a zice, a declara.
  2. (fig.) a evoca, a provoca (sentimente, amintiri).
  3. (fig.) (pop.) a exprima ceva prin cântec; a cânta.
  4. a expune, a relata, a prezenta; a povesti, a istorisi, a nara.
  5. (despre texte, scrieri) a cuprinde, a scrie, a consemna.
  6. a recita.
  7. a destăinui, a mărturisi ceva cuiva.
  8. a pârî, a denunța pe cineva.
  9. a explica cuiva un lucru, a lămuri pe cineva.
  10. a numi; a porecli.
  11. (v.refl. impers.) a se obișnui, a se zice într-un anumit fel.
  12. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru spune.
  13. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru spune.

Exemple

  • Spune-i înainte, nu te sfii!
  • Spune adevărul.
  • Spune pe de rost.
  • Nu-ți spune nimic lucrul acesta?
  • Ce spun ziarele?

Declinare

CazSingularPlural
verbspuneaspuneau

Sinonime: 1: vorbi, zice, (pop.) cuvânta, glăsui, grăi, (înv.) vorovi

Antonime: tăcea

spusă

/'spu.sə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din spus.

Definiții

  1. (mai ales la pl.) vorbă.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativspusăspuse
genitiv-dativspuseispuselor
vocativspusospuselor
articulatspusaspusele

Proverbe & zicători

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică