substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din verbul a spurca.
Definiții
- faptul de a (se) spurca.
- (reg.; concr.) excremente.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | spurcat | spurcate |
| genitiv-dativ | spurcatului | spurcatelor |
| vocativ | spurcatule | spurcatelor |
| articulat | spurcatul | spurcatele |
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Etimologie
Din verbul a spurca.
Definiții
- murdar; respingător, scârbos, scârnav.
- (fig.) (despre vorbe) trivial, vulgar.
- (despre alimente) care a venit în contact cu ceva scârbos, murdar și nu mai poate fi mâncat; (despre vase) în care (din același motiv) nu se pun alimente pentru oameni.
- oprit, interzis de biserică (în posturi).
- (fig.) (despre oameni și manifestările lor; adesea substantivat) vrednic de dispreț; mârșav, ticălos.
- (despre lucruri, fapte etc.) odios, nesuferit; rău, nedrept.
- (fig.) (adesea substantivat) eretic, păgân.
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de participiu trecut pentru spurca.