sfinți
/sfinˈʦi/Etimologie
Din sfânt. Confer slavă (veche) *sventiti.
Definiții
- (v.tranz.) (bis.) a trece pe cineva în rândul sfinților; a sanctifica.
- (v.tranz.) (bis.) a trage harul divin asupra unor obiecte prin rostire de rugăciuni; a face ca acele obiecte să dobândească un caracter sacru.
- (v.tranz.) a târnosi (o biserică).
- (v.tranz.) (pop.) a hirotonisi un preot.
- (v.tranz.) a cinsti, a respecta, a venera, a slăvi.
- (v.refl.) (reg.) a face ce vrea.
Exemple
- A sfinți un mucenic.
- A sfinți o biserică.
- Nu se sfințește el cu mine.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | sfințea | sfințeau |
Sinonime: 1-2: (bis.) canoniza, (livr.) sacraliza, sanctifica, (înv.) sacra, 3: consacra, târnosi, 4: hirotonisi, 5: respecta, venera