sfâr
/sfɨr/Etimologie
Onomatopee.
Definiții
- cuvânt care imită zgomotul produs de învârtirea sau de mișcarea cu repeziciune a unui obiect.
- cuvânt care imită zgomotul produs de încingerea pe foc a unei grăsimi sau de prăjirea alimentelor.
Proverbe & zicători
- „Când la gaură, sfâr!”Moarte
- „Când la bortă, borta sfâr”
- „A faptelor rele încăpătură, spre răi sfâr”Minciună și înșelăciune
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică