scârțâi

Etimologie

Din scârț + sufixul -âi.

Definiții

1. (v.intranz.) a produce (prin frecare, deplasare, din cauza greutății etc.) un zgomot ascuțit, strident, neplăcut.
2. (v.intranz.) (despre vehicule încărcate cu poveri) a merge, a înainta cu greu (făcând un zgomot strident).
3. (v.intranz.) (despre încălțăminte) a produce (în timpul mersului) un zgomot ascuțit, caracteristic.
4. (v.intranz.) (p.anal.) a cânta prost, strident, dintr-un instrument muzical cu coarde.
5. (v.intranz.) a scrie greu, mișcând anevoie (și apăsat) tocul pe hârtie.
6. (v.intranz.) (despre insecte) a scoate sunete ascuțite, asemănătoare cu scârțâitul produs prin frecare.
7. (v.intranz.) (fig.) (fam.; despre acțiuni, activități, întreprinderi) a progresa greu, anevoie; a nu funcționa cum trebuie.
8. (v.intranz.) (despre oameni) a nu se simți bine, a o duce rău cu sănătatea.

Exemple

• Scârțâie o melodie.

Declinare

Etimologie

Confer scârțâi.

Definiții

1. formă alternativă pentru scârțâi.

Declinare

Etimologie

Confer scârț.

Definiții

1. formă alternativă pentru scârț.