← înapoi la căutare

scrânti

/skrɨnˈti/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din slavă (veche) krentati („a suci, a întoarce”).

Definiții

  1. (v.tranz.) a deplasa, a scoate din articulație, din poziția sa normală un os, o încheietură etc.; a luxa.
  2. (v.refl.) (despre membre, articulații etc.) a se deplasa de la locul normal.
  3. (v.refl.) (fig.) a-și pierde dreapta judecată; a se zăpăci, a înnebuni, a se țicni.
  4. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru scrânti.

Declinare

CazSingularPlural
verbscrânteascrânteau

scrântit

/skrɨnˈtit/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din verbul a scrânti.

Definiții

  1. (despre membre, oase, încheieturi) deplasat din articulație; luxat.
  2. (fig.) (despre oameni) dezechilibrat mintal; nebun, țicnit.

scrântit

/skrɨnˈtit/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din scrânti.

Definiții

  1. forma de participiu trecut pentru scrânti.

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică