scorni
/skor'ni/Etimologie
Din bulgară скорна (skorna), ucraineană скорнятy (skornjaty).
Definiții
- (v.tranz.) a plăsmui, a inventa; a concepe, a crea.
- (v.tranz.) a lansa (cu rea-credință) o minciună, un zvon (pentru a înșela); a urzi, a ticlui.
- (v.refl.) a se isca, a se ivi, a se porni, a se declanșa, a se stârni, a se dezlănțui.
- (v.tranz.) (pop.) a face să se miște din locul unde se află, să iasă din adăpost; a stârni, a urni.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | scornea | scorneau |