sădit
/səˈdit/Etimologie
Din verbul a sădi.
Definiții
- sădire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | sădit | sădite |
| genitiv-dativ | săditului | săditelor |
| vocativ | săditule | săditelor |
| articulat | săditul | săditele |
Din verbul a sădi.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | sădit | sădite |
| genitiv-dativ | săditului | săditelor |
| vocativ | săditule | săditelor |
| articulat | săditul | săditele |
Sinonime: 1: răsădit, 2: plantat
Din sădi.
Din slavă saditi.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | sădea | sădeau |
Sinonime: planta, semăna
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică