răsuna
/rə.su'na/Etimologie
Din latină resonāre.
Definiții
- (v.intranz.) a produce un sunet în mod repetat și prelung, a suna tare, a se auzi până departe (sau de departe).
- a se umple de sunete puternice.
- (fig.) a da impresia că se mai aude, deși vibrațiile au încetat; a produce rezonanță în sufletul cuiva, a avea ecou în inima cuiva.
Exemple
- Răsună valea de glasuri.
- Sala răsună de aplauze.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | răsuna | răsunau |
Sinonime: 1: suna; aui, hăui, hăuli, hui, vui, (fig.) clocoti, 2: răpăi, vui, 3: vibra