← înapoi la căutare

rumega

/ru.me'ga/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din latină rumigare.

Definiții

  1. (v.intranz.) (despre rumegătoare; la pers. 3) a mesteca a doua oară mâncarea întoarsă din stomac.
  2. (v.tranz.) a mesteca ceva în gură; (depr.; despre oameni) a mânca mult și încet.
  3. (v.tranz.) (fig.) a medita pe îndelete asupra unui fapt, a-l examina îndelung.

Declinare

CazSingularPlural
verbrumegarumegau

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică