rumega
/ru.me'ga/Etimologie
Din latină rumigare.
Definiții
- (v.intranz.) (despre rumegătoare; la pers. 3) a mesteca a doua oară mâncarea întoarsă din stomac.
- (v.tranz.) a mesteca ceva în gură; (depr.; despre oameni) a mânca mult și încet.
- (v.tranz.) (fig.) a medita pe îndelete asupra unui fapt, a-l examina îndelung.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | rumega | rumegau |