← înapoi la căutare

rostogol

/ros.to'gol/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Etimologie necunoscută. Probabil din rotocol, derivare expresivă de la roată, contaminat cu răstăvăli < tăvăli.

Definiții

  1. (adesea fig.) mișcare de rostogolire.
  2. (min.) pantă cu înclinare mare într-o mină, care permite transportarea materialului prin simplă alunecare sau rostogolire, sub acțiunea greutății proprii.
  3. (bot.) (Echinops sphaerocephalus) plantă erbacee meliferă din familia compozeelor, cu tulpina dreaptă, cu frunze lanceolate, păroase și flori albe.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativrostogolrostogoluri
genitiv-dativrostogoluluirostogolurilor
vocativrostogolulerostogolurilor
articulatrostogolulrostogolurile

Sinonime: 1: întoarcere, răsturnare, rotire, Echinops sphaerocephalus: (bot.) scai, scaiete, (reg.) arici, căpățânoasă, măciuca-ciobanului, Carex caryophyllea: (bot.) (Bucov.) rogojel

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică