rezemat
/re.zeˈmat/Etimologie
Din verbul a rezema.
Definiții
- sprijinit, proptit.
rezemat
/re.zeˈmat/Etimologie
Din rezema.
Definiții
- forma de participiu trecut pentru rezema.
rezema
/re.zeˈma/Etimologie
Din greacă ῥιζόοµαι (rizóomai), perf. ἐῥῥίζωµαι (érrízomai, „a se baza, a se propti, a se întări”), din ῥίζωµα (rízoma, „înrădăcinare”). Se poate presupune un intermediar latină vulgară *rhizomare.
Definiții
- (v.tranz. și refl.) a (se) așeza astfel încât să fie susținut de ceva.
- (v.refl.) (fig.) a se întemeia, a se baza.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru rezema.
Exemple
- Rezemăm scara să suim.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | rezema | rezemau |
Sinonime: 1: sprijini, susține; propti, pune, 2: baza, fundamenta, întemeia
Proverbe & zicători
- „Stă rezemat în bâtă.”Sănătate și boală
- „Stă rezemat în bâtă”
- „S-a rezemat de gardul putred”Prietenie și dușmănie
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică