răpune
/rəˈpu.ne/Etimologie
Din latină rĕpōnĕre.
Definiții
- (v.tranz.) (pop.) a ucide, a omorî.
- (v.refl.) a-și pierde viața.
- a doborî, a distruge, a înfrânge un adversar.
- (fig.) a învinge pe cineva într-o luptă de idei.
- forma de persoana a III-a singular la prezent pentru răpune.
- forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru răpune.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | răpunea | răpuneau |
Sinonime: 1: asasina, omorî, ucide, 3: distruge, înfrânge, întrece, învinge, nimici, 4: bate, învinge