ram
/ram/Etimologie
Din latină ramus.
Definiții
- ramură, creangă
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ram | ramuri |
| genitiv-dativ | ramului | ramurilor |
| articulat | ramul | ramurile |
ramură
/'ra.mu.rə/Etimologie
Din ram (< latină rāmus), din ramuri, de unde s-a abstras un singular.
Definiții
- (bot.) fiecare dintre ramificațiile unei tulpini de plantă.
- (zool.) fiecare dintre ramificațiile coarnelor cerbului și ale căpriorului.
- (geogr.) diviziune (secundară) a unui curs de apă principal, subîmpărțire a unui masiv muntos etc.
- (anat.) diviziune a unei artere, a unui nerv etc.
- (fig.) ramificație a unei familii, a unui popor.
- (fig.) diviziune, sector al unei discipline științifice, al unei activități practice etc.
Exemple
- O ramură de măr.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ramură | ramuri |
| genitiv-dativ | ramurii | ramurilor |
| vocativ | ramură, ramuro | ramurilor |
| articulat | ramura | ramurile |
Sinonime: 1: (bot.) cracă, creangă, (rar) ram (înv. și reg.) stâlp, (reg.) ratină, rază, (Transilv.) cloambă, (Transilv., Bucov. și Olt.) crac, 6: branșă
rămuri
/rə.muˈri/Etimologie
Din ramură.
Definiții
- (v.refl.) (pop.) a se ramifica.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | rămurea | rămureau |
ramuri
/ˈra.murʲ/Etimologie
Din ram.
Definiții
- forma de plural nearticulat pentru ram.
Proverbe & zicători
- „Rădăcina pe ramuri ține, iar nu ramurile pe rădăcină.”FamilieNatură
- „Rădăcina pe ramuri ține, iar nu ramurile pe rădăcină”Natură
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică