pricăjit
/pri.kə'ʒit/Etimologie
Din a (se) pricăji.
Definiții
- (reg. și fam.) care a rămas mic, nedezvoltat, care este insuficient dezvoltat; pipernicit.
Din a (se) pricăji.
Din pricaz. Confer slavă (veche) prokažati.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | pricăjea | pricăjeau |
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică