← înapoi la căutare

prăda

/prəˈda/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din latină praedare.

Definiții

  1. (v.tranz.) a jefui, a devasta, a pustii o țară, un ținut etc.; a jefui, a fura cuiva bunuri de preț.
  2. a sărăci, a ruina pe cineva prin acte silnice, prin biruri, amenzi, impozite copleșitoare.
  3. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru prăda.

Exemple

  • L-au prădat noaptea hoții.
  • Bandiții au prădat banca.

Declinare

CazSingularPlural
verbprădaprădau

Sinonime: 1: jefui, fura, devasta, jefui, sparge, (livr.) devaliza, 2: deposeda, răpi

pradă

/ˈpra.də/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din latină praeda.

Definiții

  1. faptul de a prăda; prădare, jefuire, jaf; devastare.
  2. (concr.) totalitatea bunurilor materiale și (în trecut) a persoanelor luate de cel care pradă (mai ales în timp de război).
  3. persoană prinsă, răpită, ajunsă în puterea cuiva.
  4. vietate care servește ca hrană animalelor sălbatice carnivore sau păsărilor răpitoare; (p.ext.) vânat; (p.gener.) orice poate servi drept hrană viețuitoarelor.
  5. (reg.) risipă, cheltuială inutilă.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativpradăprăzi
genitiv-dativprăziiprăzilor
vocativpradăprăzilor
articulatpradaprăzile

pradă

/ˈpra.də/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din prăda.

Definiții

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru prăda.
  2. forma de persoana a III-a plural la prezent pentru prăda.
  3. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru prăda.

prădă

/prəˈdə/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din prăda.

Definiții

  1. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru prăda.

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică