prăsit
/prə'sit/Etimologie
Din a prăsi.
Definiții
- prăsire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | prăsit | prăsite |
| genitiv-dativ | prăsitului | prăsitelor |
| vocativ | prăsitule | prăsitelor |
| articulat | prăsitul | prăsitele |
Din a prăsi.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | prăsit | prăsite |
| genitiv-dativ | prăsitului | prăsitelor |
| vocativ | prăsitule | prăsitelor |
| articulat | prăsitul | prăsitele |
Din a prăsi.
Din a prăși.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | prășit | prășituri |
| genitiv-dativ | prășitului | prășiturilor |
| vocativ | prășitule | prășiturilor |
| articulat | prășitul | prășiturile |
Din a prăși.
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică