plânsoare
/plɨn'so̯a.re/Etimologie
Din plâns + sufixul -oare.
Definiții
- plâns.
- (înv. și reg.) cerere, jalbă.
- nume dat în popor unor boli (de copii) care provoacă insomnii și plânset necontenit.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | plânsoare | plânsori |
| genitiv-dativ | plânsorii | plânsorilor |
| vocativ | plânsoare | plânsorilor |
| articulat | plânsoarea | plânsorile |