ocoli
/o.ko'li/Etimologie
Din ocol.
Definiții
- (v.tranz. și intranz.) a străbate o distanță făcând un ocol; a merge de jur-împrejur, a înconjura.
- (pop.) a cutreiera, a colinda.
- (v.tranz.) a evita să atingi sau să lovești pe cineva sau ceva, ferindu-te într-o parte, făcând un mic ocol.
- (v.intranz.) (fig.) a spune ceva cu înconjur, a divaga.
- (v.tranz.) a evita să întâlnești pe cineva sau ceva.
- (v.tranz.) (fig.) a lăsa ceva (în mod intenționat) deoparte.
- (v.tranz.) (înv. și pop.) a pune gard împrejurul unui loc.
- (fig.) (înv. și reg.) a apăra, a proteja, a ocroti.
- (înv. și reg.) a încercui din toate părțile, a împresura, a asedia.
Exemple
- A ocolit întreaga clădire.
- A ocoli un obstacol.
- A ocoli cuvintele abstracte.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | ocolea | ocoleau |
Sinonime: 1: înconjura, (înv.) împrejura, 2: colinda, cutreiera, parcurge, 3: evita, se feri, 4: divaga, 5: evita, eluda, 6: ignora, 7: îngrădi, 8: apăra, ocroti, proteja, 9: asedia, împresura, încercui, înconjura