← înapoi la căutare

ocoli

/o.ko'li/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din ocol.

Definiții

  1. (v.tranz. și intranz.) a străbate o distanță făcând un ocol; a merge de jur-împrejur, a înconjura.
  2. (pop.) a cutreiera, a colinda.
  3. (v.tranz.) a evita să atingi sau să lovești pe cineva sau ceva, ferindu-te într-o parte, făcând un mic ocol.
  4. (v.intranz.) (fig.) a spune ceva cu înconjur, a divaga.
  5. (v.tranz.) a evita să întâlnești pe cineva sau ceva.
  6. (v.tranz.) (fig.) a lăsa ceva (în mod intenționat) deoparte.
  7. (v.tranz.) (înv. și pop.) a pune gard împrejurul unui loc.
  8. (fig.) (înv. și reg.) a apăra, a proteja, a ocroti.
  9. (înv. și reg.) a încercui din toate părțile, a împresura, a asedia.

Exemple

  • A ocolit întreaga clădire.
  • A ocoli un obstacol.
  • A ocoli cuvintele abstracte.

Declinare

CazSingularPlural
verbocoleaocoleau

Sinonime: 1: înconjura, (înv.) împrejura, 2: colinda, cutreiera, parcurge, 3: evita, se feri, 4: divaga, 5: evita, eluda, 6: ignora, 7: îngrădi, 8: apăra, ocroti, proteja, 9: asedia, împresura, încercui, înconjura

Proverbe & zicători

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică