neunire

/ne.uˈni.re/

substantiv?gen feminin

Etimologie

Din ne- + unire.

rarlipsă de unire, de înțelegere (între mai multe persoane, colectivități etc.); neînțelegere.

„Neunire în țară”Familie
„Neunirea, urgia cea mai mare, că necazuri aduce la toți”Prietenie și dușmănie Familie

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică