năzdrăvănie
/nəz.drə.vəˈni.e/Etimologie
Din năzdrăvan + sufixul -ie.
Definiții
- (în mitologia populară) puterea, însușirea sau fapte unei ființe năzdrăvane.
- faptă, ispravă, întâmplare etc. ieșită din comun, extraordinară, de necrezut; minunăție.
- faptă, vorbă, idee etc. glumeață, năstrușnică; glumă, poznă, năzbâtie, ștrengărie; (p.ext.) faptă, vorbă etc. șireată; șiretlic, vicleșug.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | năzdrăvănie | năzdrăvănii |
| genitiv-dativ | năzdrăvăniei | năzdrăvăniilor |
| vocativ | năzdrăvănie | năzdrăvăniilor |
| articulat | năzdrăvănia | năzdrăvăniile |