← înapoi la căutare

mărgări

/mər.gə'ri/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din mărgărit (derivat regresiv).

Definiții

  1. (v.intranz.) (pop.; în urări) a prospera, a înflori.

Declinare

CazSingularPlural
verbmărgăreamărgăreau

mărgărită

/mər.gə'ri.tə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din neogreacă μαργαριτα (margaríta).

Definiții

  1. (bot.; pop.) margaretă.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativmărgăritămărgărite
genitiv-dativmărgăriteimărgăritelor
vocativmărgăritămărgăritelor
articulatmărgăritamărgăritele

Sinonime: (bot.) margaretă

mărgărită

/mər.gə'ri.tə/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din mărgărit.

Definiții

  1. forma de feminin singular pentru mărgărit.

Proverbe & zicători

Sursă: Anton Pann, «Povestea vorbei» (1847, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică