muncit
/mun'ʧit/Etimologie
Din a munci.
Definiții
- ostenit, trudit, istovit.
- (despre terenuri agricole) lucrat, cultivat.
- câștigat, agonisit cu multă osteneală.
- făcut, executat cu multă trudă, cu atenție, cu migală.
- (înv.) torturat, chinuit.
Din a munci.
Din slavă monciti.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | muncea | munceau |
Sinonime: 1: lucra, (pop. și fam.) meșteri, 2: activa, 3: se obosi, se osteni, se trudi, (înv. și pop.) se nevoi, (fig.) asuda; strădui, 4: tortura, 5: se chinui, pătimi, 6: consuma
Antonime: (se) odihni, trândăvi, trântori
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică