← înapoi la căutare

mintă

/ˈmin.tə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Confer mentă.

Definiții

  1. formă alternativă pentru mentă.

mintă

/ˈmin.tə/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din minți.

Definiții

  1. forma de persoana a III-a singular la conjunctiv prezent pentru minți.
  2. forma de persoana a III-a plural la conjunctiv prezent pentru minți.

Sinonime: 1-2: (înv. și pop.) mință

mință

/ˈmin.ʦə/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din minți.

Definiții

  1. (înv. și pop.) forma de persoana a III-a singular la conjunctiv prezent pentru minți.
  2. (înv. și pop.) forma de persoana a III-a plural la conjunctiv prezent pentru minți.

Sinonime: 1-2: mintă

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică