mătanie
/məˈta.ni.e/Etimologie
Din slavă (veche) metanija.
Definiții
- (în unele practici religioase) îngenunchere și înclinare a corpului până la pământ, în semn de venerație și de pocăință.
- (p.gener.) plecăciune adâncă în semn de respect; temenea, ploconeală.
- (la pl.) șirag de mărgele de os, de lemn etc. pe care călugării sau credincioșii mireni socotesc rugăciunile rostite.
- (înv.) mănăstire în care a fost călugărită o persoană și de care aceasta depinde din punct de vedere religios.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | mătanie | mătănii |
| genitiv-dativ | mătăniei | mătăniilor |
| vocativ | mătanie | mătăniilor |
| articulat | mătania | mătăniile |