mărire
/mə'ri.re/Etimologie
Din a mări.
Definiții
- acțiunea de a (se) mări și rezultatul ei; mărit.
- (fiz.) operație de copiere fotografică prin proiecție, în scopul obținerii unor pozitive mai mari decât negativele copiate.
- loc de frunte într-o anumită ierarhie (socială); rang, demnitate; (concr.) persoană care ocupă o funcție înaltă în ierarhia socială; fruntaș, demnitar.
- glorie, strălucire, splendoare.
- putere, autoritate, tărie.
- (înv.) mărie.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | mărire | măriri |
| genitiv-dativ | măririi | măririlor |
| vocativ | mărire | măririlor |
| articulat | mărirea | măririle |