mămucă
/mə'mu.kə/Etimologie
Din mamă + -ucă.
Definiții
- (pop.) mămică.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | mămucă | mămuci |
| genitiv-dativ | mămucăi | mămucilor |
| vocativ | mămucă | mămucilor |
| articulat | mămuca | mămucile |
Din mamă + -ucă.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | mămucă | mămuci |
| genitiv-dativ | mămucăi | mămucilor |
| vocativ | mămucă | mămucilor |
| articulat | mămuca | mămucile |
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică