măceș
/mə'ʧeʃ/Etimologie
Etimologie necunoscută.
Definiții
- (bot.) (Rosa; mai ales Rosa canina, Rosa pendulina ș.a.m.d.) gen de arbuști cu spini, cu flori roșii, trandafirii, galbene sau albe și cu fructe roșii; trandafir sălbatic, cacadâr, rujă, răsură, rug.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | măceș | măceși |
| genitiv-dativ | măceșului | măceșilor |
| vocativ | măceșule | măceșilor |
| articulat | măceșul | măceșii |
Sinonime: (bot.) trandafir sălbatic, (pop.) răsură, (reg.) cacadâr, mărăcine, rug, rujă, rujiță, sipică, (Ban.) (pl.) scobituri