← înapoi la căutare

limbută

/lim'bu.tə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din limbut.

Definiții

  1. persoană care vorbește mult (și fără rost); vorbăreață, guralivă, flecară, locvace.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativlimbutălimbute
genitiv-dativlimbuteilimbutelor
vocativlimbutolimbutelor
articulatlimbutalimbutele

limbuță

/lim'bu.ʦə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din limbă + sufixul -uță.

Definiții

  1. diminutiv al lui limbă.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativlimbuțălimbuțe
genitiv-dativlimbuțeilimbuțelor
vocativlimbuțălimbuțelor
articulatlimbuțalimbuțele

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică