jucărie
/ʒu.kəˈri.e/Etimologie
Din juca + sufixul -ărie.
Definiții
- obiect cu care se joacă copiii.
- (fig.) persoană sau lucru ajuns la discreția cuiva; păpușă, marionetă.
- (fig.) lucru neînsemnat; fleac, bagatelă, nimic.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | jucărie | jucării |
| genitiv-dativ | jucăriei | jucăriilor |
| vocativ | jucărio | jucăriilor |
| articulat | jucăria | jucăriile |