inel

Etimologie

Din latină anellus.

Definiții

1. cerc mic de metal (prețios, cu pietre scumpe) care se poartă ca podoabă pe deget.
2. obiect în formă de cerc, având diverse întrebuințări practice; verigă, belciug.
3. (la pl.) aparat de gimnastică format din două cercuri atârnate fiecare de câte o frânghie la o anumită distanță de pământ și la care gimnastul execută exerciții ținându-se de ele; (p.ext.) probă sportivă care se execută la acest aparat.
4. arteră de circulație, cu traseu circular sau poligonal, care înconjură o localitate și leagă capetele șoselelor exterioare care conduc la această localitate.
5. (la pl.) zone inelare concentrice care se observă într-o secțiune transversală făcută în tulpina sau rădăcina plantelor lemnoase și care indică vârsta acestora și creșterea lor în grosime.
6. striuri concentrice pe solzii, operculele și alte formații osoase ale peștilor, care permit evaluarea vârstei acestora.
7. fiecare dintre segmentele din care este alcătuit corpul unor viermi.

Declinare