ghețuri
/ˈge.ʦurʲ/Etimologie
Din gheață.
Definiții
- forma de plural nearticulat pentru gheață.
gheață
/ˈge̯a.ʦə/Etimologie
Din latină glacia (= glacies).
Definiții
- apă aflată în stare solidă, în urma înghețării.
- (reg.) grindină, piatră.
- (la pl.) întinderi mari de gheață aflate pe uscat sau pe apă.
- senzație neplăcută de răceală, provocată de frică, emoție etc.
- plantă erbacee cu flori mici, albe, roz sau roșii, având frunzele acoperite cu papile albe care seamănă cu cristalele de gheață (Mesembryanthemum crystallynum).
- plantă erbacee cu tulpina cărnoasă, ramificată, cu frunze ovale-rotunde și cu flori numeroase, albe, mai rar roz sau roșii (Begonia semperflorens).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | gheață | ghețuri |
| genitiv-dativ | gheții | ghețurilor |
| vocativ | gheață | ghețurilor |
| articulat | gheața | ghețurile |
Proverbe & zicători
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică