găunos

/gə.uˈnos/

adjectiv?

Etimologie

Din găună (învechit „gaură mică” < latină) + sufixul -os.

(despre copaci sau trunchiuri de copaci) care este găurit, gol, mâncat pe dinăuntru; scorburos.
(despre nuci) care este fără miez; sec.
(pop.; despre dinți, măsele) cariat (într-un stadiu avansat).
(fig.) (despre acțiuni, manifestări ale oamenilor) care este lipsit de conținut, de temei.

„Pe dinafară e frumos, dar pe dinăuntru e găunos.”Minciună și înșelăciune
„Din afară măr frumos, și înăuntru găunos.”Minciună și înșelăciune Înțelepciune și prostie
„Pe deasupra frumos, și-năuntru găunos.”Minciună și înșelăciune
„La față frumos și înăuntru găunos, ca mărul cel”Minciună și înșelăciune
„Frumos și găunos”Înțelepciune și prostie

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică