fure
/ˈfu.re/Etimologie
Din fura.
Definiții
- forma de persoana a III-a singular la conjunctiv prezent pentru fura.
- forma de persoana a III-a plural la conjunctiv prezent pentru fura.
Proverbe & zicători
- „Cine a băut o să bea, cine a furat o să fure”Minciună și înșelăciune
- „Cine a furat să mai fure, pe dăunaș (păgubaș)”Bani și avereMinciună și înșelăciune
- „Omul a tot să fure că-ți mănâncă carnea.”Bani și avereMinciună și înșelăciune
- „Omul a tot să fure că-ți mănâncă carnea”Minciună și înșelăciuneBani și avere
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică