← înapoi la căutare

forfeca

/for.fe'ka/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din latină forficare.

Definiții

  1. (v.tranz.) a tăia în bucăți cu foarfecele sau alt obiect tăios.
  2. (v.tranz.) (fig.) a cerceta o operă literară sau științifică cu o minuțiozitate exagerată, cu scopul de a o critica și de a o pune într-o lumină defavorabilă.
  3. (v.refl.) a critica aspru, a mustra cu severitate.
  4. rara bate.
  5. (v.intranz.) (fig.) a vorbi mereu, fără încetare (bârfind, clevetind).

Exemple

  • Foarfec hârtia.

Declinare

CazSingularPlural
verbforfecaforfecau

Antonime: tăia

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică