forfeca
/for.fe'ka/Etimologie
Din latină forficare.
Definiții
- (v.tranz.) a tăia în bucăți cu foarfecele sau alt obiect tăios.
- (v.tranz.) (fig.) a cerceta o operă literară sau științifică cu o minuțiozitate exagerată, cu scopul de a o critica și de a o pune într-o lumină defavorabilă.
- (v.refl.) a critica aspru, a mustra cu severitate.
- rara bate.
- (v.intranz.) (fig.) a vorbi mereu, fără încetare (bârfind, clevetind).
Exemple
- Foarfec hârtia.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | forfeca | forfecau |
Antonime: tăia