foamete
/'fo̯a.me.te/Etimologie
Confer foame.
Definiții
- lipsă mare, generală și prelungită de hrană.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | foamete | — |
| genitiv-dativ | foametei | — |
| vocativ | foamete | — |
| articulat | foametea | — |
Proverbe & zicători
- „— Tu, foamete lungă, unde ai iernat? — La sărac în pungă, și mai mult sub pat.”Bani și avereMâncare și băutură
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică