feșteli
/feʃ.te'li/Etimologie
Din maghiară festeni „a vopsi, a zugrăvi”.
Definiții
- (v.tranz. și refl.) (reg.) a (se) murdări, a (se) mânji.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | feștelea | feșteleau |
Din maghiară festeni „a vopsi, a zugrăvi”.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | feștelea | feșteleau |
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică