dud
/dud/Etimologie
Din turcă dut < persană توت (tut). Poate din limba aramaică תותא/ܬܘܬܐ (tuta).
Definiții
- (bot.) (Morus) numele a două specii de arbori cu frunzele lobate asimetric, cu fructe mici, cărnoase, albe (Morus alba) sau negre-roșietice (Morus nigra), cu un gust dulce fad, ale căror frunze constituie hrana viermilor de mătase.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | dud | duzi |
| genitiv-dativ | dudului | duzilor |
| vocativ | dudule | duzilor |
| articulat | dudul | duzii |
Sinonime: (bot.) (înv. și reg.) mur, (reg.) pomițar, (Mold.) agud, (Transilv. și Ban.) frăgar