← înapoi la căutare

dușmănit

/duʃ.məˈnit/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din verbul a dușmăni.

Definiții

  1. rardușmănire.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativdușmănitdușmănituri
genitiv-dativdușmănituluidușmăniturilor
articulatdușmănituldușmăniturile

Sinonime: dușmănire

dușmănit

/duʃ.məˈnit/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Definiții

  1. care trezește sentimente de ură.
  2. față de care cineva are resentimente puternice.

Sinonime: 1: antipatizat, 2: detestat

dușmăni

/duʃ.məˈni/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din dușman.

Definiții

  1. (v.tranz. și refl. recipr.) a avea sentimente de ură față de cineva (sau de ceva); a (se) urî.

Exemple

  • Se dușmănesc de moarte.

Declinare

CazSingularPlural
verbdușmăneadușmăneau

Sinonime: 1: se învrăjbi, (se) urî, (se) vrăjmăși, (pop.) (se) îndușmăni, (înv. și reg.) (se) pizmui, (înv.) (se) gilălui, (se) împerechea, (se) nenăvidi, (se) pizmi, (se) urgisi

Antonime: prieteni

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică