dorit
/doˈrit/Etimologie
Din verbul a dori.
Definiții
- dorire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | dorit | dorituri |
| genitiv-dativ | doritului | doriturilor |
| articulat | doritul | doriturile |
Sinonime: dorire
Din verbul a dori.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | dorit | dorituri |
| genitiv-dativ | doritului | doriturilor |
| articulat | doritul | doriturile |
Sinonime: dorire
Sinonime: 1-3: ahtiat, avid, dornic, jinduit, jinduitor, râvnitor, (fig.) înfometat, însetat, lacom, setos
Antonime: nedorit
Din dori.
Din dor (< latină dolus).
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | dorea | doreau |
Sinonime: 1,2 : aspira, jindui, pofti, râvni, voi, vrea, (înv.) dezidera, jelui, poftisi, 3: ahtia, cere, 4: iubi, 5: ura
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică