doină
/ˈdoj.nə/Etimologie
Etimologie necunoscută.
Definiții
- poezie lirică specifică folclorului românesc, care exprimă un sentiment de dor, de jale, de revoltă, de dragoste etc., fiind însoțită, de obicei, de o melodie adecvată; specie muzicală a creației folclorice românești, având caracteristicile de mai sus.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | doină | doine |
| genitiv-dativ | doinei | doinelor |
| vocativ | doină | doinelor |
| articulat | doina | doinele |