dințare
/din'ʦa.re/Etimologie
Din a dința.
Definiții
- acțiunea de a dința și rezultatul ei.
- (concr.) totalitatea dinților unui obiect.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | dințare | dințări |
| genitiv-dativ | dințării | dințărilor |
| vocativ | dințare | dințărilor |
| articulat | dințarea | dințările |