Declinarea cuvântului „dințare”
dințare — substantiv
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | dințar | dințare |
| genitiv-dativ | dințarului | dințarelor |
| vocativ | dințarule | dințarelor |
| articulat | dințarul | dințarele |
dințare — substantiv
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | dințare | dințări |
| genitiv-dativ | dințării | dințărilor |
| vocativ | dințare | dințărilor |
| articulat | dințarea | dințările |