dezbinare
/dez.bi'na.re/Etimologie
Din verbul a (se) dezbina.
Definiții
- faptul de a (se) dezbina.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | dezbinare | dezbinări |
| genitiv-dativ | dezbinării | dezbinărilor |
| articulat | dezbinarea | dezbinările |
Sinonime: învrăjbire, neînțelegere, discordie; bucluc, conflict, ceartă
Antonime: unire