cușmă
/'kuʃ.mə/Etimologie
Din ucraineană кучма (kučma).
Definiții
- (reg.) căciulă.
- pătură groasă de lână.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cușmă | cușme |
| genitiv-dativ | cușmei | cușmelor |
| vocativ | cușmă | cușmelor |
| articulat | cușma | cușmele |
Proverbe & zicători
- „Casa o are sub cușmă”Familie
- „Ce folos de cușmă lungă”Înțelepciune și prostie
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică