← înapoi la căutare

cules

/ku'les/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din a culege.

Definiții

  1. strângere a cerealelor, a fructelor etc.; recoltare.
  2. timpul când se strânge recolta.
  3. operație de pregătire a unei forme de tipar înalt în vederea imprimării.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativculesculesuri
genitiv-dativculesuluiculesurilor
vocativculesuleculesurilor
articulatculesulculesurile

culesul

/kuˈle.sul
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din cules.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru cules.

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică